MSQR: ajutorul dat la timp

Citește și

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

In 1990, indata dupa eliberarea poporului roman de sub comunism, la Montréal lua nastere o asociatie numita Mouvement de solidarité Québec – Roumanie (MSQR). Era intemeiata de un grup de canadieni francezi; unul dintre fondatori, Michel Clair, a indeplinit functii la varf in timpul guvernarilor Partidului Québécois. In semn de recunoastere a ajutorului pe care l-a oferit tarii noastre, el a primit, toamna trecuta, un certificat de membru de onoare al comunitatii romane, pentru activitatea desfasurata in cadrul MSQR. Astfel, in primii trei ani, asociatia a trimis in Romania peste 20 de tone de echipament medical si de publicatii tehnice si didactice. Din 1994, in paralel cu expedierea de ajutoare in tara, MSQR a sprijinit imigrantii de origine romana care soseau la Montréal, uneori pe cai ilegale.
«Imediat dupa Revolutie – povesteste doamna Monica Mateescu Matte, unul dintre cei mai vechi membri ai asociatiei si, in prezent, co-presedinte al acesteia – era aici un entuziasm pentru Romania cum nici nu va puteti inchipui. A fost o miscare de simpatie generala, toata lumea voia sa ajute.» Asa a aparut ideea infiintarii MSQR, a carei activitate prioritara a fost trimiterea de aparatura medicala in Romania. Obtinute in principal din donatii, echipamentele medicale erau transportate gratuit de catre armata canadiana pana la granita cu Romania, de unde le preluau diverse asociatii, pentru a le distribui spitalelor din tara. Pe langa acestea, asociatia a trimis cateva mii de carti de economie, manuale de limba franceza si publicatii cu profil medical, iar in 1997 doamna Matte a avut initiativa traducerii in limba romana a doua carti pentru bolnavii de leucemie.
Dupa cativa ani, canadienii francezi s-au retras, lasandu-i pe membrii de origine romana sa continue activitatea asociatiei. MSQR l-a avut ca presedinte timp de aproape zece ani pe reputatul doctor Sorin Sonea. Profesorul Wladimir Paskievici a preluat functia de presedinte al asociatiei pana in octombrie 2004, data de la care activitatile MSQR sunt coordonate de doamna Monica Matte si de profesorul Radu Zmeureanu.
In perioada de dupa decembrie 1989, aveau nevoie de ajutor nu doar romanii care se aflau in tara, ci si cei care paraseau tara pentru a stabili in alta parte. Mineriadele au generat un val de disperare si i-au determinat pe multi sa ia decizia de a emigra cat mai repede si in orice conditii.
«Ne chema politia canadiana – isi aminteste doamna Matte – ca sa ne spuna ca au gasit noi refugiati romani. Erau oameni care nu obtineau viza si care incercau sa ajunga aici pe diverse cai. Cei mai multi mergeau pana in Franta sau in Italia si acolo se ascundeau in containerele cu marfa care erau imbarcate si porneau spre Canada. Unii dintre ei mureau pe drum, din pricina conditiilor vitrege.»
Asociatia si-a diversificat atunci activitatile, pentru a-i indruma pe imigrantii proaspat sositi. Acestia erau ajutati sa isi gaseasca o locuinta, sa isi caute de lucru si, in general, sa se adapteze noilor conditii de viata. De asemenea, li se ofereau cursuri gratuite de limba franceza si engleza. Desigur, toate acestea in limita posibilitatilor, fiindca asociatia nu beneficiaza de nici o subventie si se bazeaza pe benevolat. Singura sursa de venit este cotizatia de 15 dolari pe an pe care o platesc cei aproximativ 50 de membri.
In ultimul an, recunoaste doamna Matte, activitatile MSQR s-au diminuat simtitor. Dupa incheierea sesiunii din toamna, cursurile de limbi straine nu au mai fost reluate, cum era obiceiul, in primavara. Singura activitate care continua este intalnirea saptamanala a persoanelor in varsta, manifestare organizata in fiecare joi seara in spatiul bibliotecii de la Casa Romana.
Situatia aceasta este motivata de implicarea conducerii asociatiei in Comitetul PlaceRomFest, proiectul Pietei Romaniei fiind sustinut inca de la inceput de MSQR. Ideea luase nastere pe vremea mandatului fostului primar al orasului Montréal, Pierre Bourque. Indata dupa aceea insa au aparut neintelegeri legate de locul unde ar fi trebuit amenajata piata : romanii mai vechi ar fi dorit ca ea sa se afle in fata Bisericii Buna Vestire, cei din gene-ratia «a doua» considerau ca locul cel mai potrivit este in Côte des Neiges, o zona unde concentratia de imigranti romani este mare. Cert este ca proiectul a fost lasat un timp in parasire, astfel ca in 2002 doctorul Sonea, profesorul Paskievici si doamna Monica Matte au semnat o scrisoare prin care cereau primarului Gérald Tremblay sa ia o decizie privind locul de amplasare a Pietei Romaniei. Paradoxal, tocmai MSQR nu a putut lua parte oficial la manifestarile de inaugurare.
«Ideea doamnei consul Botez era de a reuni toate asociatiile romanesti in organizarea acestui eveniment. Mai mult, erau reprezentate acolo toate varstele: erau romani veniti in anii ’50-’60, cum sunt eu (Monica Matte, n.r.), cei din anii ’70-’80, precum si cei din ultimul val, cum era Cristi Bucur.» Piata Romaniei trebuia sa fie un proiect unificator, doar ca… «Am descoperit, cu uimire, ca aveam in statutul MSQR o clauza care nu ne permitea sa ne alaturam altor asociatii. Deci nu am putut intra oficial, ca asociatie, in organizarea acestui eveniment, asa ca profesorul Paskievici – care era presedintele – si eu – care eram vicepresedinte – am decis sa participam cu titlu personal.»
Odata incheiata activitatea sa din Comitetul PlaceRomFest, doamna Matte isi propune sa se concentreze asupra MSQR, relansand, pentru inceput, cursurile de limba franceza si engleza.

Articolul precedent
Articolul următor
- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Honda CR-V, cea mai furată mașină din Canada. Care sunt cele mai furate mașini din Quebec?

Asociația Équité a anunțat topul celor mai furate 10 vehicule din Canada, țară care a devenit o sursă pentru...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -