Pagini Româneşti: Domnule preşedinte Băsescu, chiar dacă sunteţi suspendat din funcţie, pentru mine rămâneţi cel mai important preşedinte pe care l-a avut până acum România. Dacă veţi câştiga referendumul din 29 iulie, acest lucru ar echivala cu cel de-al 4-lea “mandat” în funcţia de şef al Statului român, asta deşi Constituţia ţării nu vă permite decât două. Până la urmă, s-ar putea dovedi că adversarii dvs. v-au făcut un serviciu, ajutându-vă să depăşiţi numărul de mandate pe care le-a avut domnul Iliescu. Cum comentaţi această stare de lucruri?
Traian Băsescu: Sigur, nu putem vorbi de patru mandate în sensul adevărat. Eu am fost ales în mod democratic de o majoritate în 2004 şi în 2009, iar în 2007 am fost reconfirmat, tot prin vot, la referendumul de destituire, iniţiat de aceeaşi coaliţie între PSD, PNL şi UDMR. Atunci românii nu au fost de acord cu întreruperea mandatului preşedintelui şi sper că nu vor fi nici acum, pentru că un preşedinte este ales pe cinci ani.
Şi în 2007, şi acum, în spatele suspendării s-au aflat Ion Iliescu şi Dan Voiculescu
Dincolo de situaţia – ciudată cel puţin – exprimată în finalul primei mele întrebări, de ce doresc totuşi, cu atâta ardoare, să vă suspende aceşti oameni? Care este miza şi cine face jocurile?
Nu pot să nu remarc faptul că aceeaşi coaliţie, în spatele căreia se află mulţi oameni certaţi cu legea, vrea să pună mâna pe ultima redută care asigură independenţa justiţiei. Până la urmă, şi în 2007 miza era tot justiţia. Şi în 2007, în spatele suspendării se aflau Ion Iliescu şi Dan Voiculescu, ca şi acum. Ion Iliescu, după ce a fost de trei ori preşedinte, are ambiţia să distrugă mandatele mele, iar Dan Voiculescu fuge de un verdict al justiţiei. Şi mai sunt între cei care m-au suspendat 19 parlamentari care au dosare în justiţie şi 3 care au fost declaraţi incompatibili. Pentru ei, obiectivul este să treacă justiţia sub controlul USL şi să scape de pedeapsă.
În 5 zile, USL a decapitat primii trei oameni în stat
Am auzit comentarii, în sprijinul acţiunilor USL de schimbare a şefilor unor instituţii publice, că şi dvs. şi PDL aţi procedat la fel când aţi ajuns la putere: v-aţi pus oameni de încredere peste tot. Memoria îmi spune însă altceva: aţi pus şefi la serviciile secrete de la alte partide decât PDL, aţi coabitat cu şefi ai celor două Camere ale Parlamentului de la PSD şi PNL, pe toată perioada primului mandat şi chiar şi după… Puteţi să le reamintiţi românilor cum s-au petrecut cu adevărat lucrurile, fiindcă oamenii au, se pare, memoria scurtă…
Ceea ce a făcut USL este fără precedent, în dispreţul Constituţiei şi legilor ţării. Vă amintesc că, în 2006, Adrian Năstase nu a fost schimbat decât după ce PSD i-a retras sprijinul; la fel şi în 2011, în cazul lui Mircea Geoană. Nici dl. Văcăroiu nu a putut fi schimbat în 2005, pentru că s-ar fi încălcat regulile. Ei au decapitat în 5 zile primii trei oameni în stat, fără să ţină cont de nicio regulă. Eu am coabitat şi cu şefi ai camerelor Parlamentului, şi cu premieri, şi cu şefii serviciilor secrete, numiţi de mine din opoziţie. Eu însumi i-am dat lui Ponta mandatul de premier, constatând că vechea majoritate nu mai funcţiona. Nu mi se poate reproşa incapacitatea de a lucra instituţional cu liderii politici, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie.
USL vrea să-şi subordoneze Statul
De ce se grăbeşte USL să schimbe şefii de la toate instituţiile statului, înainte chiar de a câştiga alegerile parlamentare? Ce îi face pe aceşti oameni să fie atât de grăbiţi? Se tem că nu vor face acel faimos 50 la sută plus unu sau motivaţia este alta?
USL are tentaţia partidului-stat. Vor să controleze toată puterea şi să îşi subordoneze statul. PSD are o experienţă în această privinţă. Aşa s-a întâmplat şi în vremea domnilor Năstase şi Iliescu. Ei nu ştiu să guverneze altfel decât punând jug instituţiilor statului. Se grăbesc şi pentru că, aşa cum am spus, mulţi parlamentari sau oameni politici din USL sunt pe cale să primească un verdict în justiţie. Le e frică şi de aceea vor să-şi pună procurori dintre oamenii de casă. Am văzut în ultimele zile cum se procedează, cum unii procurori necinstiţi merg la oameni politici să îşi ofere serviciile, pentru a fi numiţi şefi. Este o solidaritate a hoţilor, împotriva căreia toţi românii cinstiţi trebuie să lupte.
După 8 ani de mandate şi 3 ani de criză este greu să mai obţii 50% din voturi
Care sunt, în opinia dvs., principalele motive pentru care încrederea populaţiei în omul politic Traian Băsescu a scăzut atât de mult în ultimii ani, dincolo de o firească erodare a imaginii dvs.?
Eu sunt în al 8-lea an de mandat şi după 3 ani de criză economică dură, care ne-a obligat să luăm măsuri nepopulare, pentru a salva România de la colaps. Pot să înţeleg că sunt mulţi români nemulţumiţi sau supăraţi pe preşedintele lor. Dar ei trebuie să înţeleagă că pe 29 iulie nu votează pentru sau împotriva lui Traian Băsescu, ci pentru sau împotriva valorilor euro-atlantice, pro sau contra unei justiţii independente. E greu să îi mai ceri unui preşedinte care a trecut printr-o perioadă atât de grea să mai obţină 50% plus unu. Au fost şi multe minciuni care s-au spus în această perioadă, dar presa e liberă şi, oricât de mult aş fi fost supărat pentru neadevărurile spuse în presă, nu m-am gândit nicio clipă că presa nu trebuie să rămână liberă.
Bănuiesc că principalul dvs. gând în acest moment este câştigarea referendumului. Aveţi planuri făcute pentru momentul de după 29 iulie? Câştigaţi şi rămâneţi la Cotroceni până în 2014, câştigaţi şi vă daţi demisia pentru a organiza alegeri prezidenţiale simultan cu cele parlamentare, în aşa fel încât România să aibă o putere nouă de la finele acestui an?
Deocamdată eu nu am decât un singur obiectiv, chiar dacă pare dificil de atins. Să fie mai mulţi români care să voteze NU decât DA. Şi să iasă lumea la vot. Ce va fi după 29 iulie o să vedem atunci. Eu sunt un om respon-sabil şi îmi dau seama cât de mult a fost afectată imaginea României în Europa şi peste ocean. Ştiu că e nevoie de un efort comun după 29 iulie, pentru a repara această imagine. În acest moment nu iau în calcul decât o victorie la referendum. Pentru că am convingerea că românii înţeleg că vor vota pentru sau împotriva modernizării României şi menţinerii ei în familia euro-atlantică.
Apropo de o putere nouă: pe cine vedeţi dvs. capabil şi pe cine aţi dori să sprijiniţi să ajungă în funcţia de preşedinte al ţării, după momentul Traian Băsescu?
Eu cred că mai avem până atunci. Sunt oameni capabili, corecţi şi care ar avea capacitatea să continue nu neapărat proiectele mele, ci proiectele de modernizare a României.
Forţele de dreapta trebuie să strângă rândurile
Credeţi că este oportun pentru forţele politice de dreapta să vină în faţa electoratului cu un tandem preşedinte-premier, de genul Ungureanu-Macovei sau Ungureanu-Funeriu? Apropo de domnul Funeriu, l-am văzut într-o emisiune tv şi mi-a lăsat impresia unei persoane deosebit de articulate şi de echilibrate…
În primul rând e important pentru forţele de dreapta să strângă rândurile. Să ofere rapid o alternativă la actuala guvernare, care, aşa cum vedem, nu se face pentru oameni, ci pentru interese personale, cele mai multe legate de justiţie. Trebuie să existe o contrapondere politică şi oameni integri care să se bată pentru viitorul României, să îndepărteze pericolul restauraţiei. Oamenii de care aţi pomenit sunt oameni valabili, dar mai sunt şi alţii, care nu au mai făcut până acum politică.
Aş vrea ca românii de valoare din străinătate să participe la reconstruirea ţării
Evocând aici numele domnului ministru Funeriu, vă întreb dacă, în opinia dvs., România are nevoie de resursele umane de calitate care s-au împrăştiat în toate colţurile lumii, dacă dvs. şi clasa politică românească de dreapta doriţi cu adevărat să îi chemaţi pe aceşti oameni să participe la efortul de reconstruire a ţării?
Aş vrea mult ca aceşti oameni să se întoarcă şi să participe la modernizarea ţării. Avem nevoie de expertiza şi experienţa lor. Ştiu că acum nu e cel mai favorabil moment. România încă nu le poate oferi o recompensă la fel de mare ca în ţările occidentale. Dar, cine ştie, poate mulţi dintre ei vor să o facă din patriotism, pentru generaţiile viitoare, pentru că şi ei au copii sau părinţi aici, în ţară.
La 22 de ani de la căderea comunismului, există astăzi câteva milioane de români ale căror drepturi sunt în continuare încălcate. Mă refer la dreptul de vot al celor peste trei milioane de români care trăiesc în străinătate şi pentru care guvernul nu a creat condiţii de vot. La Montréal, spre exemplu, trăiesc peste 50 de mii de români; dintre aceştia, în condiţiile actuale, nu se pot prezenta la urne mai mult de două-trei mii de persoane, fiindcă nu au unde să voteze fizic. Spre comparaţie, la ultimele alegeri prezidenţiale din Franţa, peste 18 mii de montrealezi de origine franceză şi-au exprimat opţiunea de vot. Statutul României de ţară europeană înseamnă, cred eu, şi rezolvarea acestei probleme. Cum o vedeţi dvs. soluţionată?
Sunt de acord. Eu am militat întotdeauna pentru crearea condiţiilor de implicare a românilor din afara graniţelor. Şi ce drept mai important este ca dreptul de vot? Sunt mulţi români care trebuie să străbată distanţe mari pentru a ajunge la o secţie de votare. E anormal. În anii trecuţi a fost mărit considerabil numărul secţiilor de vot, dar, pentru acest referendum, văd că actualii guvernanţi au redus numărul secţiilor de vot pentru diaspora. Ceea ce mi se pare inadmisibil şi am cerut public guvernului să respecte dreptul românilor din afară de a vota. Românii din afară fac mult pentru ţara lor, măcar atât poate face şi ţara pentru ei: să le uşureze accesul la vot. Pentru că ştiu că ei urmăresc cu atenţie ce se întâmplă în ţară, înţeleg ce se întâmplă şi vor să participe şi ei la marile decizii, prin vot.
Interviul pe care aţi avut amabilitatea să ni-l acordaţi va fi citit cu precădere de către românii din America de Nord, unde trăiesc, în opinia mea, aproape un milion de persoane de origine română. Mulţi dintre ei nu vor să mai ştie de România, dezamăgiţi de ceea ce au lăsat în urmă – fie că au părăsit ţara pe vremea comunismului, fie după -, dar mai ales dezgustaţi de ceea ce se întâmplă în ţară în ultimii ani, de corupţia aproape generalizată, de o clasă politică de foarte proastă calitate, de lipsa de interes a statului român de a face gesturi concrete în direcţia lor etc. Cum vedeţi dvs. viitorul relaţiei dintre România şi cele câteva milioane de cetăţeni din afara graniţelor ţării?
Eu am fost preşedintele care a menţinut tot timpul dialogul cu românii din diaspora. I-am încurajat să se implice în treburile ţării, să vină cu soluţii. Eu sunt conştient că sunt preşedintele unei naţiuni cu aproape 30 de milioane de suflete, indiferent unde sunt răspândite. Şi am cerut instituţiilor să trateze în mod egal, cu aceeaşi atenţie, românii din ţară şi românii din afară. Ştiu că există şi la ei dezamăgire. Ar fi vrut ca lucrurile să se mişte mai repede. Şi eu mi-aş fi dorit asta şi am încercat să imprim un ritm mai alert reformelor din ţară. Ştiu că suntem pe drumul cel bun şi în conti-nuare îi încurajez pe aceşti români să nu fie dezamăgiţi, să participe la procesele de schimbare, să se implice.
Nu mă tem de judecata poporului
Indiferent de ce se va întâmpla în următoarea perioadă cu Legea Referendumului, pe 29 iulie vom merge la vot. Ce îi sfătuiţi pe românii care doresc să vă sprijine să facă: să meargă la vot, chiar cu riscul ca pragul de 50% să se realizeze?
Eu nu voi sfătui niciodată pe cineva să nu meargă la vot. Votul este un drept pe care românii şi l-au cucerit cu greu. Trebuie să aibă dreptul să voteze. Eu nu mă tem de judecata poporului. Am încredere în înţelepciunea românilor. Ştiu că vor prefera România în Europa şi nu în afara ei, vor prefera mersul înainte şi nu întoarcerea în trecut. Trebuie să dăm un semnal lumii occidentale că România nu vrea să se mai întoarcă din drumul pe care a pornit, indiferent de voinţa unor politicieni iresponsabili.
În eventualitatea în care mandatul dvs. de preşedinte al României se termină, totuşi, înainte de termen, ce regretaţi că nu aţi apucat să faceţi în calitate de şef al statului? Puteţi enumera trei lucruri pe care aţi fi vrut să le împliniţi şi nu aţi reuşit?
Eu sunt sigur că mandatul meu nu se va termina acum. Şi regret că nu am reuşit să facem şi o lege modernă a sănătăţii, organizarea administrativ teritorială şi, mai ales, revizuirea Constituţiei. Erau obiective ale României, nu ale mele, şi sunt obiective pe care putem în continuare să le atingem, dar cu un efort transpartinic.
În cazul în care românii vă vor acorda, pentru a patra oară consecutiv, încrederea lor, ce veţi face diferit de până acum? La ce să se aştepte oamenii să vadă, pentru ultimii ani de mandat, din partea lui Traian Băsescu?
Am învăţat în atâţia ani de mandat că trebuie să ai înţelepciune şi, dincolo de jocurile politice, să colaborezi instituţional atât cu puterea, cât şi cu opoziţia. Că există negociere, coabitare, echilibru în politică, dar până când e vorba de instituţiile fundamentale şi respectarea legii. În această privinţă, eu n-am făcut şi nu voi face niciun compromis. Când e vorba de independenţa justiţiei, respectarea legilor şi a Constituţiei nu există compromisuri.
