Magda Popeanu ne vorbește, la doi ani de la preluarea de către Projet Montreal a destinelor orașului Montreal, despre provocările pe care le are ca politician și despre filosofia care ghidează activitatea administrației Valerie Plante.
Pe 5 noiembrie 2017, Valerie Plante și partidul său, Projet Montreal, câștigau alegerile municipale învingându-l pe Denis Coderre. Tot atunci, Magda Popeanu a câștigat un nou mandat de consilier municipal în Côte-des-Neiges. Odată ce Projet Montreal a preluat puterea, Magda Popeanu a fost numită vice-președinte al Comitetului executiv al Ville de Montreal. La doi ani de la alegerile din 2017, practic la jumătatea mandatului, am stat de vorbă cu Magda Popeanu despre activitatea sa la Primăria Montrealului, despre realizările, proiectele și provocările adminstrației Plante.
E week-end și sunt acasă la Magda Popeanu. Săptămâna e ocupată cu activitatea fie la nivelul circumscripției sale, fie în Comitetul executiv al Montrealului (echivalentul unui consiliu de miniștri, dacă facem o comparație cu viața politică provincială sau federală), așa că timpul pentru interviuri e rar. Cu o cafea în față, interviul devine rapid o discuție la o cafea, cu intimitatea și deschiderea care vin de aici.
Pe fundalul copacilor încărcați de galben, chipul Magdei Popeanu se înflăcărează când vorbește de fiecare problemă care o preocupă și pentru rezolvarea căreia lucrează. Simți pasiunea și mândria.
„Eu personal sunt foarte mândră de ceea ce facem. Foarte, foarte mândră. Am luat acest oraș și am făcut o mișcare la 180 de grade”, spune ea.
Echipa Plante este la jumătatea mandatului. Au fost acești doi ani mai grei decât credea?
„Când faci lucrurile cu plăcere, ești motivat. Nu pot spune că a fost mai greu. Sunt mulțumită de rezultate, sunt mulțumită și când mi se spune la început nu credeam că faceți față, credeam că veți fi de stânga, comuniști și tot așa. Este și asta o formă de apreciare”, îmi spune. La care se adaugă relațiile foarte bune cu Camera de Comerț, faptul că economia funcționează, efervescența din imobiliar…
„E adevărat că avem și probleme. Le recunoaștem. Suntem o administrație care e deschisă, spunem ce este de spus. După o epocă de 30 de ani de incompetență și de complăcut în inacțiune…
Sunt foarte mândră că fac parte din administrația asta și că am puterea să schimb lucrurile” continuă ea.
Magda Popeanu este imigrantă. Ea a venit în Canada în martie 1992 și putem spune că este un model de reușită de integrare în societatea de aici. Acum este responsabilă de cultură și de diversitatea montréaleză, ceea ce i-a permis să ia contact cu toată lumea.
„Cunosc toate comunitățile etno-culturale din Montreal. Această diversitate este o bogăție pentru Montreal și scopul meu este să o valorizez. Trebuie ieșit din discursul de victimizare de genul noi suntem discriminați.
Toată lumea a suferit, la un moment dat în viață, discriminarea. Chiar și în țările noastre. Bineînțeles că atunci când ești imigrant și ajungi în acest oraș cu două valize, dacă le ai, ești discriminat economic. Ești aproape în stare de sărăcie. Dar există un potențial extraordinar, imigranții vin motivați să reușească și cei mai mulți reușesc excepțional.
Vreau să arăt contribuția imigrației la viața montrealeză. E nevoie să arătăm aceste exemple pozitive pentru că mulți dintre quebechezii nu cunosc impactul real, pozitiv, al imigrației în Montreal”, afirmă ea.
Și soluția pe care adminsitrația Plante a ales-o este distrugerea prejudecăților la adresa imigranților.
Primăria a strâns marii angajatori din Montreal pentru a-i sensibiliza asupra diversității culturale, a pus la punct în Primărue un program de stagii deschis imigrației și autohtonilor.
„Sunt 70 de stagii pe an, plătite, cu o durată de șase luni fiecare. Din cei care intră în aceste stagii, aproximativ 80% rămân și lucrează la Ville de Montreal”, spune Magda Popeanu. Mai sunt lucruri de făcut, dar ușa s-a deschis și Ville de Montreal vrea să miște lucrurile în direcția bună, însă nu poate face totul, fiind limitată de competențele pe care le deține. „Trebuie să fim susținuți mai mult de guvernul provincial și de cel federal”, spune doamna Popeanu.
Îi pun o întrebare riscantă: cum sunt celelate comunități etnice din Montreal? Este comunitatea românească diferită?
„Nicidecum”, îmi răspunde. „Vrem să credem că suntem diferiți, dar nu suntem diferiți absolut deloc. Aceleași tipuri de probleme, aceleași tipuri de mulțumiri sau nemulțumiri. Avem chiar și aceeași lipsă de valorizare. Comunitățile care au fost discriminate de-a lungul timpului sunt mult mai militante și ar trebui învățat din exemplul lor”, mai zice ea.
Acum câțiva ani, într-o discuție cu fostul primar Denis Coderre, l-am întrebat dacă nu ar fi o idee bună ca rezidenții permanenți să poată vota la nivel municipal. Nu se gândise la asta, dar nu i s-a părut o întrebare interesantă.
„Eu sunt una dintre cele mai mari luptătoare pentru dreptul de vot al rezidenților permanenți”, îmi spune Magda Popeanu.
„Este o măsură pe care chiar o avem în platforma electorală a Projet Montreal”, îmi atrage atenția.
Projet Montreal vrea să dea drept de vot rezidenților permamenți care locuiesc la Montreal. Nu celor fără statut legal, doar rezidenților. Conseil interculturel de Montréal a oferit un aviz pe acest subiect, favorabil, și comitetul executiv a decis că ceară guvernului provincial să schimbe legea și să dea drept de vot la alagerile municipale rezidenților permanenți. „Ar fi conform unui principiu vechi: nu taxare fără reprezentare”, spune Magda Popeanu.
Traficul, eterna problemă
Traficul enervează pe toată lumea.
Primăria a creat „Escouade mobilité” Stationement Montreal a fost transformat în Mobilite Montreal și administrația promite că vom vedea în următorul an o schimbare importantă.
Mobilite Montreal se va ocupa de tot ce înseamnă parcare ilegală, blocaj, benzi rezervate pentru autobuze, piste ciclabile.
De multe ori, ambuteiajele se datorează lucrărilor publice (care pot fi ale municipalului, provincialului, federalului, dar și ale privaților). Dar aceasta nu este singura cauză.
„La fel de important, în fiecare an pe străzile Montrealului apar 10.000 de mașini suplimentare. 10.000 pe an. Și asta nu de azi, de ieri. Eu din 2005 am atras atenția asupra acestui aspect. Sunt cel puțin 140.000 de mașini suplimentare care s-au adăugat în trafic în ultimii 10 ani… Nu ai loc de ele. Oamenii sunt nemulțumiți, poate, dar oamenii ignoră cifrele, ignoră studiile care s-au făcut”, spune ea.
Magda Popeanu deplânge că trăim într-o societate extrem de individualistă și egoistă.
„Dacă eu am loc pentru cele două mașini ale mele, restul nu mă interesează. Dar la restul cine se gândește? Supraviețuirea și dezvoltarea unei societăți nu este inteligența sau dezvoltarea individuală ci cea colectivă. Cum putem ca societate să facem față provocărilor”?
„Societatea se schimbă”, ne spune. „Ceea ce înainte, ca schimbare, avea nevoie de sute de ani, acum are nevoie de decenii și ceea ce înainte lua zeci de ani, acum ia un an-doi. Societatea evoluează într-un ritm aproape înspăimântător și trebuie să ne adaptăm. Dacă vrem să trăim ca în anii ‘70, nu mai merge…”.
„Dar sunt optimistă pentru că am văzut o nouă generație care se ridică. Sunt părinți care îmi spun că au învățat să facă compostaj de la copiii lor”, încheie domnia sa.
Locuințele
Dacă vorbești cu un curtier ipotecar, șansele să afli că în acest moment se licitează pentru a putea cumpăra și, mai rău, pentrru a închiria o locuință, sunt extrem de mari. Orașul pare a se îndrepta spre o criză a locuințelor, în ciuda faptului că blocurile cu condo-uri înfloresc la tot pasul.
„Da, avem o problemă cu locuințele și cu abordabilitatea acestora. Am promis în campanie 6000 de locuințe sociale și 6000 abordabile în interiorul primului mandat. Câți politicieni se angajează pe cifre, așa cum am făcut noi? Aveam o strategie.
Avem un fond de 50 de milioane cu care cumpărăm terenuri”, ne spune Magda Popeanu.
În ianuarie va fi votat și va intra în vigoare în 2020/2021 un regulament de incluziune. Ești promotor construiești, dar trebuie să ai ai 20% locuințe sociale, 20% locuințe abordabile și din acestea 20% trebuie să fie pentru familie, adică apartamente mai mari de 110 m2 sau mai mult de trei camere.
Problema familiilor în Montreal va începe să fie reglată cu noul regulament de incluziune pentru că impune dezvoltarea locuințelor pentru familii.
Societatea evoluează. Familiile de azi sunt diferite. Avem familii formate din tineri profesioniși care vor o locuință într-o zonă verde, cu școli și facilități și o locuință care să fie abordabilă. Programul Access Condo de exemplu nu face față cererilor.
Criteriile de abordabilitate pentru o locuință sunt diferite la nivel federal și la nivel municipal. Pentru guvernul federal, criteriul de abordabilitate este să nu depășești mai mult de 30% din venitul pe familie pentru plata chiriei.
„La Montreal, criteriul este să nu depășești 90% din chiria mediană pe lună. Și asta face o mare, mare diferență.30% din 100.000 nu este același lucru cu 90% dintr-o chirie mediană. Plus că acest criteriu ne permite să facem diferența pe cartiere”, mai spune ea.
Bilanț după doi ani
Cea mai mare realizare: am reușit să punem pe hârtie strategia pentru cum vom face cel 12.000 de locuințe pronise în campanie. Nu sunt gata, dar măcar sunt finanțate și aprobate.
A doua: programul de incluziune care va merge cu siguranță pentru că îi forțăm pe promotori să contribuie cu locuințe sau cu bani pentru crearea de locuințe abordabile și pentru familii..
În domeniul diversității montrealeze: am reușit să punem în funcțiune un program pentru imigranții abia veniți în Montreal prin care demontăm prejudecățile. Am triplat, în același timp, programul de parenaj la Ville de Montreal.
În materie de diversitate mai largă, avem un mod just pentru acordarea finanțărilor. Totul se face pe bază de programe, de prioritățile orașului și prin concurs.
În materie de cultură, abia am luat acest dosar, dar va o realiniere și aici. Mult timp acest serviciu a fost un serviciu care finanța. Dar rolul nostru nu este doar de a finanța ci și de a crea o cultură montrealeză și pentru mine, cultură nu este egal doar artă. Oamenii își doresc un oraș inclusiv și un oraș sensibil la schimbările climatice.
Viață de ales municipal
78% din veniturile orașului provin din taxele municipale. Prima întrebare pe care ți-o pui ca politician?
„Sunt atât de multe probleme care s-au agravat din cauza inactivității fostelor administrații. De exemplu, pe vremea lui Coderre nu s-au construit locuințe sociale și abordabile. El a fost ocupat cu aniversarea a 375 de ani de existență ai orașului Montreal, în care s-au investit 375 de milioane de dolari. Se puteau face atâtea cu banii aceștia… Puteam termina toată rețeau de piste ciclabile..
Când ești la putere nu poți face totul. Ai niște priorități și patru ani este un timp foarte scurt. Pentru că primul an îl faci cu un buget pregătit de adminstrația precedentă. Abia din al doilea an începi să lucrezi după bugetul și prioritățile tale” spune doamna Popeanu.
„Dar”, continuă ea, „nu mergem atât de repede pe cât am dori. Trebuie să urmărim să vedem și societatea cât poate să absoarbă. Și este important pentru noi să facem un al doilea mandat. Nu pentru gloria personală a lui Magda Popeanu sau pentru gloria lui Valerie Plante. Ci pentru că am inițiat schimbări atât de profunde în adminstrație încât a alege o altă administrație în doi ani înseamnă a întârzia Montrealul cu 12 ani”.
„Dacă montrealezii își schimbă opțiunea politică, toate planurile noastre (locuințe sociale și abordabile, piste ciclabile, cel mai mare parc urban din Canada, protecția zonelor mlăștinoase) nu înseamnă mare lucru. Deci pentru noi e important un al doilea mandat”, spune ea.
„Mai candidați?”, o întreb?
„Dacă mă ține sănătatea, de ce nu? Vreau să văd proiectele acestea prinzând contur…
Nu sunt o persoană vanitoasă. Nu fac acest job pentru glorie. Nu o fac pentru bani. Nici pentru a deschide drumul copiilor mei.
O fac pentru că am niște idei în care cred și pentru că simt că am o vocație. Și pentru că am încă energie să lupt pentru asta”.
