48 de ore până la seara alegerilor secolului. Dacă această confruntare, care ține cu sufletul la gură toată planeta, ar fi un meci de tenis, aș spune că Biden conduce cu 6-4 si 4-2 in al doilea set. Biden nu joacă singur, ci împreună cu un uriaș arsenal media care îl impinge, îl masează și la nevoie îi mai și ia racheta din mână. Plus covidul. Ar fi aproape de victorie, așa spun toate sondajele, pariorii ar pune bani pe victoria lui.
Și totuși o partidă se poate întoarce de la acest scor. S-a întâmplat și pe teren și în alegerile din 2016. Cu 48 de ore înainte de ziua Z, cei doi forțează motoarele până la roșu în „swing states”, cele care vor decide rezultatul final.
Mă rog, fiecare după stilul lui. Trump face cinci state într-o zi, Biden cu ajutorul de ultimă oră a lui Obama, face ce poate și el. Cei doi sunt atât de diferiți încăt dacă unul spune că e soare, celălalt vede o lună frumoasă.
Trump, hiperactivul, adună mulțimi uriașe și pare mai mult un rock star. Entuziasmul este fără limite în rândul suporterilor săi. Ai senzația că dacă le-ar da cămașa de pe el, fanii s-ar bate pentru fiecare petec de pe ea. De aceea fanii progresiști îl văd ca pe un dictator, nebunul carismatic care inflamează masele.
De cealaltă parte, prudentul Biden se încurcă în mască, o propune tuturor ca pe moaște și vorbește prin parcări mașinilor înconjurat de dovleci și agenți ai Secret Service. Cred că toată lumea e de acord că nu contează ce propune Biden – confuz, gafeur, dezorientat și câteodată arțăgos ca un moșuleț căruia nepoții i-au furat sticla de țuică. Singura cursă electorală se dă între Trump și Trump sau Trump și covid.
Adică puțini au timp să găndească dacă îl plac pe Joe, ci cât de mult îl urăsc pe Donald. Dacă Joe iese ar fi primul președinte pe care americanii nu-l plac.
De aceea, singura grijă a democraților este să-i facă pe votanții care nu și-ar irosi jumătate de oră pentru Biden să-și miște fundul. Dacă nu și nu le trimite buletinul acasă.
De cealaltă parte, Trump inconjurat de fani exuberanți se umflă în pene c-a doborăt covidul, pune pe ecran filme cu un Joe pierdut, dansează YMCA și joacă ultimele game-uri ale meciului la risc maxim. Intră sau nu intră.
Și cand zic că joacă la risc maxim nu exagerez. În ultima săptămănă de campanie, Trump și strategii lui au ales calea downplay total covidul. Fără mănuși, fără mască, el îndeamnă americanii să-și vadă de viață și să uite de virus. Conform personalității lui, e albă sau neagră, e victorie sau nimic.
În acest moment precis în care Joe spune că învinge covidul, dar le dă americanilor medicamentul după victorie, Trump merge pe statistică. Și bănuiesc că strategii lui calculează că dacă virusul a ucis 0,0007 din populație, americanii n-ar avea atât de mulți cunoscuți în jur care să-i facă să se sperie. Un pariu extrem de riscant în condițiile în care presa ostilă bombardează spectatorii cu cifrele apocaliptice ale covidului. După principiul că orice cifră o poți prezenta cum vrei să-ți iasă bine. Când decesele scad, se merge pe numărul de infectați când nu e de ajutor nici asta, pe valul doi, pe gripă, pe mutații, pe modelări ale numărului de decese viitoare. Practic, mijloacele sunt fără limită. Dar nu contează ce încearcă presa să transmită, ci cât de imuni sunt telespectatorii la breakingnews-uri apocaliptice. Trump și campania lui merg pe ideea imunității și a plictiselii americanilor de subiectul covid. După mine fiecare este o extremă, dar nu contează aici cine are adevărul, ci doar cum îl percep votanții.
Alegerile secolului si bătălia pe toate canalele posibile nu se va sfărși aproape sigur in seara zilei de 3 noiembrie. Și de această situație sunt responsabili democrații care prevalăndu-se de pericolul covid au încercat să extindă în masă votul prin corespondență, așa zisul mail-in vote. Ei știu că Joe Biden nu rupe gura tărgului și atunci riscau ca segmentul de votanți tineri pro-progresiști sau alții indiferenți care nu-l urau așa de intens pe Trump, să nu iasă din case.
Cum fiecare stat își face legea singur, democrații au presat schimbarea regulilor acolo unde au guvernator și unde contează. Și au reușit schimbarea în Pennsylvania, unde chipurile voturile primite prin poștă nu se pot număra în ziua alegerilor, deci li se va permite să numere încă două-trei zile apoi. În Florida, alt stat crucial, voturile pot fi primite prin poștă dar au dată limită de primire iar numărarea lor a început și se va încheia in seara alegerilor. La fel în Carolina de Nord, alt stat foarte echilibrat.
În urmă cu patru ani am știut rezultatul în jurul orei 1 noaptea, acum am putea știi la fel sau după trei zile, șapte zile sau chiar două luni. De rapiditatea anunțării rezultatelor depinde aproximativa liniște sau instaurarea haosului prin contestări.
Iată scenariile, asumănd ipoteza că statele previzibile democrate sau republicane nu vor oferi surprize
- Biden câștigă Carolina de Nord și Florida iar atunci alegerile s-au încheiat pe loc. Fără cele două state, Trump nu are nicio șansă. Eventualele contestări vor fi inutile.
- Trump câștigă Florida și NC, în acest caz probabil Pennsylvania va fi decisivă plus ceva din inelul Michigan, Wisconsin sau Arizona. În această situație, foarte probabilă, rezultatul oficial va fi amânat după numărătoarea întârziată din Pennsylvania. De aici totul poate fi posibil. Dacă a luat aceste două state, Trump ar putea anunța victoria. Scenariu de care le e groază democraților. După zile de numărat ar putea veni Pennsylvania pe mâna lui Trump și atunci democrații ar contesta, fără prea multe șanse însă. Dacă Biden ia statul, situația se complică rău. Dacă e scor strâns pentru Biden înseamnă că rezultatul s-a schimbat după voturile primate târziu prin poștă. Republicanii ar putea cere renumărarea lor vot cu vot, ba chiar identificarea fiecărui alegător. În cazul descoperirii unor încercări de furt, fără implicarea neapărată a adversarilor, vom ajunge la Curtea Supremă. E complicat de spus care va fi cauza, dar există un precedent Bush-Al Gore în care curtea a tranșat caștigătorul.
- Fiecare candidat obține același număr de electori, tot Curtea Supremă va decide.
Sunt sigur că se pariază asiduu pe swing states și nimeni nu poate spune la această oră cine va căștiga.
Indiferent de rezultat, contestările vor aprige. Dacă ia Trump, democrații nu-l vor recunoaște, așa cum n-au admis eșecul de patru ani. Dacă Biden este noul președinte, nu problema recunoașterii va fi problema, ci capacitatea lui Joe să conducă efectiv. Dacă va renunța din cauza sănătății, republicanii nu o vor accepta niciodată pe Kamala Harris și cred că nici mulți dintre democrați. O vor considera nealeasă, deci neligitimă. Totul va fi deschis.
Dar să nu ne duceam prea departe. Pregătiți-vă de spectacol, poate de săptămăni de spectacol.
