Stela Popescu

STELA POPESCU: Iubesc actorii geniali

Câtă lume crede că sunteţi căsătorită cu Alexandru Arşinel?

Este o problemă care mă urmareşte de o viaţă. Am fost considerată totdeauna soţia partenerilor mei. Dar este şi un compliment: m-au crezut soţia, şi nu amanta lor.

De unde aveţi energie pentru atâta umor, în vremuri nu tocmai vesele pentru România?

Energia vine din pasiunea pentru profesie, dragostea faţă de oameni şi convingerea în rostul muncii noastre, care-i ajută pe oameni.

Aţi jucat zeci de ani pe scenele din ţară şi din străinătate, deci aţi devenit, de mult, o expertă în ale comediei. Vi se pare că s-a schimbat, în timp, umorul românilor? Le plac altfel de glume, mai deocheate, mai politice?

Glumele politice au fost întotdeauna bine­venite – pentru a deschide oamenilor calea către adevăr – când minciuna este scoasă la iveală. Dar umorul din ziua de azi, din cauza lipsei de coloană a umoriştilor, coboară tot mai jos în mlaştina trivialităţii.

Sunt diferiţi spectatorii în diferite locuri şi în diferite momente? Cei de acum 30 de ani faţă de cei de acum, cei din străinătate faţă de cei din ţară?

Spectatorii sunt aceiaşi atunci când îi respecţi şi te respectă. Şi în ţară, şi afară sunt la fel de inteli­genţi şi de calzi.

Şi dumneavoastră aţi trecut prin experienţa emigrării: născută în Basarabia, aţi venit în România, împreună cu mama, de frica deportării în Siberia. Aţi avut vreodată impresia că sunteţi un imigrant, sau v-aţi simţit în România ca acasă?

Eram foarte mică în 1944, când am plecat din Basarabia, după ce tata fusese deja deportat de patru ani în Siberia. Venirea cu mama în România a fost o bucurie, ca o evadare din lagăr, deci m-am simţit acasă.

CITEȘTE ȘI:  Magda Popeanu, bilanț după doi ani de mandat: „Sunt foarte, foarte mândră. Am luat acest oraș și am făcut o mișcare la 180 de grade”

Cum comunicaţi pe scenă cu Alexandru Arşinel? Vă place să improvizaţi? Vi s-a întâmplat să uitaţi replici şi să vă salvaţi unul pe celălalt?

Lucrez de 35 de ani cu Arşinel. Nu suntem foarte buni prie­teni cu improvizaţia, căci totdeauna am avut texte foarte bune, care trebuiau respectate. Colaborăm perfect.

La ce filme vă uitaţi? Ce actori vă inspiră?

Iubesc filmele de idei şi psihologice. Nu mă dau înapoi de la marile comedii. Iubesc actorii geniali – şi sunt mulţi.

***

ALEXANDRU  ARŞINEL: A mers şi încă merge

De când n-aţi mai fost pe continentul american? Cu ce gânduri reveniţi aici? Simţiţi diferenţe faţă de

Alexandru Arsinel

Europa?

N-am mai fost în America de circa 10 ani. De fiecare dată, revenirea pe continentul american a reprezentat o provocare, datorită amintirilor legate de continentul american, dar şi de ceea ce înseamnă noile întâlniri pe care le voi avea.

De unde vine rezistenţa în timp, de peste 30 de ani, a echipei pe care aţi făcut-o cu Stela Popescu?

Datorită succeselor avute, de la public şi, nu în ultimă instanţă, datorită unui raţionament practic: a mers şi încă merge.

Câtă lume crede că sunteţi căsătorit cu Stela Popescu?

Oho, multă lume, uneori ne întrebăm şi noi dacă nu este adevărat.

Se poate spune că, după atâţia ani, sunteţi expert în “umoristică”. S-a schimbat, în timp, umorul românilor?

Nu. Poate modul mai “liber” de a ataca problemele, dar umorul rămâne acelaşi.

CITEȘTE ȘI:  „Nu trebuie să pleci niciodată la drum într-o asemenea luptă cu gândul la șanse și la procentaje”. Interviu cu Theodor Paleologu, candidat la președinția României

Aveţi aproape zece ani de experienţă managerială, din poziţia de director al Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”. Ultima decadă a fost una din cele mai încercate perioade din istoria recentă a României, cultura şi artiştii fiind primii “loviţi” de criză şi de incertitudinile bugetare. Cum aţi fi rezolvat situaţia (a artiştilor şi a ţării) dacă aţi fi avut o poziţie în administraţia de stat?

Nu ştiu. În orice caz, m-aş fi ghidat după principiul că, de-a lungul timpului, nu rămâne după noi decât cultura unui popor; fără cultură, acel popor îşi pierde identitatea.

V-aţi născut cu un an înainte de începutul celui de-al doilea Război Mondial, aţi copilărit în anii grei ai comunismului, aveţi aşadar experienţa mai multor epoci politice. Sunteţi mulţumit de mersul ţării?

În primul rând, sunt mulţumit că am supravieţuit. Nu a fost uşor, fiecare etapă nouă a avut ceva în plus faţă de cea trăită. Sunt premise ca să trăim mai bine, cu condiţia să fie eradicată marea corupţie.

În ultimii ani, aţi intrat oficial şi în grupul soliştilor vocali. Este un alt tip de interpretare cântatul faţă de actorie?

Am cântat întotdeauna fără să-mi doresc să ies în faţă. Am cântat în primul rând pentru marea mea plăcere de a cânta. De câţiva ani, împletesc cu succes momentele de actorie cu cântatul. Eu zic ca e un câştig şi pentru mine, şi pentru spectatori. Cel puţin aşa am simţit.

Ad