Iar m-a prins termenul de predare cu tema nefăcută. După două nopţi dormite pe jumătate, mi-am dat seama că, dacă vreau să evit trista fluturare a batistei albe, trebuie să apelez la rezerva strategică de personaje păstrate anume pentru astfel de zile negre.
Conduceam Loganul către casă, prin sate şi peste câmpii, căutând să-mi amintesc justificarea de dat poliţiei, dacă aş fi fost oprit, verificat la acte şi întrebat de ce nu mi-am înmatriculat încă maşina în Austria, când mi-a devenit deodată evident că voi scrie despre Femeia cu sacoşa.
Am întâlnit-o o singură dată în carne şi oase, acum mai bine de cinci ani. Eram cu Cristina pe Côte-des-Neiges, coborând dinspre Queen Mary spre Côte-Sainte-Catherine. Ajunşi în dreptul magazinului Provi-Soir de lângă strada Lacombe, numai eu, privind în zare dincolo de Edouard Montpetit, am văzut cum, pe neaşteptate, o femeie îi trage alteia cu o sacoşă peste cap.
“Fii atentă”, i-am spus Cristinei. Dar nu mai era nimic de văzut. Femeia cu sacoşa îşi continua drumul venind drept spre noi, ca şi cum nimic nu se întâmplase.
Femeia asaltată, după câteva clipe de privit spatele atentatoarei, decisese, ca ţăranul din bancul cu elefantul cumpărat din târg, să-şi vadă de viaţa ei, adică să-şi continue, la rândul ei, drumul. Dar tot mai arunca, din când în când, câte o privire incredulă înapoi.
Până să ne încrucişăm noi paşii cu ai femeii, o altă trecătoare, mai grăbită decât noi, ne-a depăşit. “Fii atentă”, i-am spus, din nou, Cristinei. În dreptul benzinăriei, scena s-a repetat identic.
Cu o mişcare amplă a mâinii, o rotire aproape completă din umăr, Femeia cu sacoşa i-a tras o sacoşă peste cap trecătoarei. De surpriză, beneficiara a făcut un salt lateral, cu o lejeră flexare a genunchilor. Femeia cu sacoşa şi-a continuat drumul.
Pe noi ne-a lăsat în pace. Aparent, avea poliţe de plătit numai femeilor singure. O atitudine psihanalizabilă, desigur.
De atunci, o frază pe care ne-o adresăm uneori, în familie, sună cam aşa: “Sfinte Sisoe, parcă ai fi Femeia cu sacoşa!” Cel care primeşte calificativul se face vinovat de o atitudine violentă, fără motiv cunoscut.
