În ianuarie Donald Trump arunca o vorbă pe Twitter precum că străinii fără acte din SUA vor fi expulzaţi. Sunt 11 milioane care n-au acte, majoritatea mexicani. Printre ei o categorie aparte: 58.000 de refugiaţi haitieni cărora Barack Obama le-a acordat un statut provizoriu în 2010, după dezastrele naturale din această ţară. Haitienii au avut acte provizorii dar fără să aibă o rezidenţă propriu-zisă. 

După postarea lui Trump, tânărul premier al Canadei sare de capul lui fără să gândească de două ori. El declară: „celor care fugiți de persecuţii, de teroare şi război sunteţi primiţi necondiţionat în Canada. Diversitatea este forţa noastră”.

Fiecare a înţeles ce-a vrut să înţeleagă. Aşa încât imediat după ce iarna s-a înmuiat, sute de haitieni din SUA, cu valize şi copii în spate, au bătut zilnic la frontierele Canadei, dar mai ales ale Quebec-ului, fiind vorbitori de franceză.

Peste Trudeau plusează primarul Montrealului care se declară încântat să primească toţi refugiaţii.  Acest clovn ales primar este foarte generos când vine vorba de banii contribuabililor din oraşul sau.El organizează curse de maşini electrice plătind 27 de milioane de dolari din banii noştri, râde în nas ziariştilor care cer decontul în timp ce străzile oraşului sunt pline de gropi, cum nu există nicăieri în America de Nord. Clovnul Denis Coderre are ambiţii personale mai mari, de aceea el vorbeşte de imigraţie în loc să asfalteze străzi.

Rezultatele declaraţiilor celor doi le cunoaştem cu toţii. Peste 11.000 de haitieni au sosit în Quebec şi continuă să vină. Stadionul Olimpic şi Palatul Congreselor sunt pline ochi de oameni ca în vreme de război. Funcţionarii sunt debordaţi, trebuie să le găsească locuinţe, şcolile din Montreal – supra-populate oricum – trebuie să facă loc pentru alţi 1.300 de copii.  Şi mai mult, bugetul provinciei tipăreşte cecuri de ajutor social fără întârziere. Interesant este că în mod normal refugiaţii nu au dreptul la bani decât după primirea cererii de azil. Dar Ottawa nu poate procesa atâtea cereri într-un timp atât de scurt şi, iată, s-a născut excepţia. Toată lumea primeşte cecuri. Vestea zboară repede şi alţi haitieni îşi fac bagajele pentru Canada.

CITEȘTE ȘI:  Imigranții și copiii lor, mult mai școlarizați în comparație cu canadienii

Lui Trudeau i-au trebuit 8 luni să înţeleagă c-a vorbit gura fără el în ianuarie şi acum încearcă să dreagă busuiocul. El a făcut o nouă declaraţie prin care le spune haitienilor că intrarea ilegală în Canada nu este o soluţie şi că trebuie urmaţi paşii legali pentru dobândirea rezidenţei. Ba chiar, disperat, a trimis un deputat de origine haitiană în Florida să-i oprească pe haitieni să mai treacă graniţa prin pădure. Să ne arate Trudeau un singur haitian care se apucă să aplice oficial, ca românii de exemplu, când poate să între în Canada în cinci minute şi după câteva zile să primească şi bani.

Venirea haitienilor în Canada e că într-un film cu proşti, o mascaradă pe care statul canadian habar n-are cum s-o rezolve. În primul rând, ei nu se pot prezenţa la punctul de frontieră pentru ar fi întorşi în SUA. Conform unei înţelegeri între SUA şi Canada din 2004, un străin nu poate face cerere de azil decât o singură dată, în prima dintre cele două ţări în care a intrat prima oară. Dar legea nu se aplică celor care intră ilegal în Canada. Şi atunci ei intră ilegal, la 200 de metri de punctul de frontieră. Formal li se pun cătuşe şi sunt duşi în adăposturi. După câteva zile ajung la Montreal.

Problema se complică apoi. Aceşti oameni aplică pentru statutul de refugiaţi fără niciun motiv. Ei nu vin dintr-o zonă de război, nu au fost persecutaţi şi viaţa lor n-a fost pusă în pericol în Statele Unite. Acestea sunt motivele de bază pentru care un străin poate cere azil politic în Canada. Între timp ei sunt cazaţi, primesc bani, folosesc sistemul sanitar şi şcolar şi aşteaptă rezolvarea cererilor. Fiecare cerere este un proces complicat care poate dura ani. În final, judecătorii pot decide că aceşti oameni nu întrunesc statutul de refugiat şi trebuie expulzaţi. Între timp se consumă bani mulţi din impozitele noastre oricum sufocante şi nu conturile celor doi clovni, Trudeau şi Coderre. Nebunia  este totală.

CITEȘTE ȘI:  Imigrație și refugiați: instanțele copleșite de cereri

În cazul sirienilor, lucrurile au fost clare. Din motive umanitare bine-cunoscute, Canada a admis 35.000 de imigranţi. Ei au fost ajutaţi în principal de comunitatea lor şi de organisme neguvernamentale.  În cazul haitienilor nimic nu este clar. Iresponsabilul Trudeau le-a deschis uşa dar nu ştie ce să facă cu ei.

Evident că haitienii nu au nicio vină. Sunt oameni săraci, care-şi caută un trai mai bun. Nimeni nu-i poate acuza că profită de sistemul canadian. În Statele Unite au fost primiţi de Obama dar n-au primit un dolar, fiecare s-a descurcat cum a putut, au trecut la muncă. În Canada descoperă o lume minunată. Dacă n-ar fi iarnă ar fi perfect. Şi atunci cum să nu ia cu asalt graniţa. Mai mult ei vor avea dreptul la reîntregirea familiilor, adică vor veni şi mai mulţi.

În acest timp, oameni din alte țări, care au cheltuit mii de dolari și-și doresc sincer să muncească în Canada, așteaptă cu anii. Nu e corect, iar Trudeau trebuie să părăsească rolul de copil teribil și să găsească soluții. Sau să plece.

Ad